sâmbătă, 19 septembrie 2009

Deputatul-bataus D.L. Maior - suspendat din functiile de conducere

Delegatia Permanenta a PSD Brasov a hotarat, vinerea trecuta, suspendarea din sefiile de partid - vicepresedinte judetean si membru al Biroului Executiv National - a deputatului-bataus Dorin Lazar Maior. Deloc impresionati de milogeala acestuia sa nu-i fie "distrus viitorul politic", pesedistii de sub Tampa i-au facut doar hatarul ca sanctiunea sa fie anuntata oficial drept "autosuspendare". Ea va ramane in vigoare pana la solutionarea dosarului penal in care D.L. Maior este cercetat pentru lovire, vatamare corporala si tulburarea ordinii si linistii publice, dupa ce, in 2 noiembrie a.c, insotit de 5 dintre haidamacii sai din lumea interlopa brasoveana, a batut crunt un bodyguard al discotecii "Hacienda", un altul fiind apoi amenintat cu pistolul. Victima, Vasile Tepes, 23 ani, student la Universitatea "Transilvania" Brasov, a ajuns la sectia de neurochirurgie a Spitalului Judetean Brasov, cu politraumatisme si fractura de piramida nazala, avand nevoie, potrivit certificatului medico-legal, de 12-14 zile de ingrijiri medicale, daca nu survin complicatii. Potrivit unora dintre colegii bodyguardului, toata saptamana trecuta feluriti "binevoitori" i-au recomandat insistent acestuia sa-si retraga plangerea penala depusa impotriva deputatului-bataus care ar scapa astfel basma curata. Mai cu seama ca politistii au anchetat cazul... din birou, fara sa fi calcat pe la "Hacienda", asa incat din dosar lipsesc declaratiile majoritatii martorilor, ca sa nu mai vorbim de cele ale haidamacilor care l-au ajutat pe D.L. Maior si pe care, cum-necum, anchetatorii n-au izbutit sa-i identifice, daramite sa-i mai ia si la intrebari! Reamintim ca, in urma cu nici 2 luni, parlamentarul pesedist a "iesit la vopsea" intr-un dosar similar de scandal cu bataie, dupa ce victimele agresiunii si-au retras plangerile depuse impotriva sa la politie.

Kurt Treptow vrea sa-si stramute procesul de la Iasi

Astazi va incepe procesul intentat cetateanului american Kurt William Treptow, judecat la Iasi pentru pedofilie. Prima infatisare va avea loc in fata unui complet special, Instanta pentru Minori, unica instanta juvenila din tara. Alaturi de complicea sa Tatiana Eugenia Popovici (21 de ani), Treptow va fi pus fata in fata cu cele doua victime identificate pana acum, A.M.L. (14 ani) si M.B. (11 ani), copile descoperite dupa vizionarea casetelor video si a fotografiilor facute in timpul desfraurilor sexuale din sediul Fundatiei pentru Cultura si Studii Romanesti. Datorita regulamentului strict al acestei instante, dar si a casetelor video depuse in dosar, probatoriu pornografic fara precedent in analele instantelor iesene, procesul se va derula cu usile inchise. Prin intermediul avocatului angajat, istoricul american intentioneaza sa ceara stramutarea procesului la o alta instanta din tara.

Un cartier din Slanic Moldova a luat-o la vale

Un cartier din Slanic Moldova este afectat, de sambata, de alunecari de teren produse din cauza lapovitei si ninsorii cazute in ultima perioada. "Pamantul care aluneca a acoperit partial drumul care face legatura intre Slanic Moldova si Onesti. Din aceasta cauza, circulatia se desfasoara cu dificultate, pe un singur fir", a declarat subcomisarul Carmen Sora, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Acelasi cartier - Ciresoaia - a mai fost afectat de alunecari de teren si in luna august, insa administratia drumurilor a luat doar masura indepartarii pamantului care bloca drumul. In aceste conditii, cateva case din zona sunt in pericol de a fi distruse, unele dintre ele avand deja peretii crapati, in timp ce autoritatile locale nu au luat nici un fel de masuri.

De veghe la capataiul CNSAS

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati e pe duca. A ajuns o institutie-leguma, la care nu mai palpaie decat beculetele sistemului electronic de acces in sediu. Orice tentativa de resuscitare pare sortita esecului. Si nu pentru ca securistii supravietuitori ar fi pus la cale, marsav, moartea temutului Consiliu al eticii si moralei. Nici pentru ca harjoneala dintre gruparile Dinescu si Onisoru l-ar fi bagat in coma, ci pentru ca existenta sa nu se mai justifica practic. Cu o saptamana inaintea comemorarii primei revolte in masa anticeausiste - Brasov, 15 noiembrie - aflam un lucru stupefiant: cei aproape 200 de muncitori care au fost victime ale represiunii securiste si militienesti, acum 15 ani, nu pot stoarce de la sus-numitul Consiliu nici o informatie despre cei care i-au arestat, batut, torturat si deportat! Raspunsurile standard primite de la CNSAS de solicitanti sunt o batjocura institutionalizata: "Am primit cererea dvs., deocamdata mai trebuie sa asteptati". Raspuns oficial, pe hartie cu antet de lux, cu stampila si semnatura olografa, expediat la cateva luni dupa primirea cererilor. Dincolo de revolta pe care le-o provoaca, firesc, celor care asteapta de atatia ani pedepsirea, macar prin blam public, a tortionarilor, el e dovada cea mai limpede a inutilitatii unui astfel de Consiliu. Ce rost mai are functionarea CNSAS daca toata liota de functionari, experti, calculatoristi si arhivari, in frunte cu cei 11 boieri din Colegiu, nu poate investiga si oferi raspunsuri despre istoria cea mai recenta? Aici nu-i vorba de faptele din epoca tenebroasa a Sigurantei conduse de Draghici in anii '50, nici de dosarele ingalbenite ale detinutilor disparuti la Sighet. Faptele s-au petrecut in '87, victimele si calaii sunt vii si vorbesc, se uita si se recunosc de la televizor, se ciocnesc pe strada. La ce mai folosesc kilometri de rafturi cu dosare preluate de la SRI sau arhivele electronice, cand singurul raspuns posibil e un fel de "hai, sictir!", aruncat si ala cu intarziere? Aici cine i-a mai impiedicat pe gardienii "reformei morale" sa munceasca? Sediul inadecvat? Securistii pastrati in structurile SRI? Soft-ul neperformant? Nici macar disputa interna intre cele doua fractiuni - cea a "carturarilor" si cea a "trogloditilor" - nu poate fi invocata. Cererile din lotul Brasov au fost depuse inainte ca Plesu, Dinescu si Patapievici sa se rascoale impotriva cuplului Onisoru-Gheorghiu. Poate ca era de ajuns ca onor Consiliul sa-si rapeasca o saptamana din pretiosul timp (cam prea pretios daca ne gandim la lefurile consistente si la flota de Megane-uri din poarta) pentru a se dedica acestui moment esential al istoriei predecembriste a Romaniei. Macar pentru ca ne aflam in an aniversar, daca nu din alte considerente morale, din cele invocate cu atata osardie ori de cate ori vine vorba despre importanta institutiei si justificarea bugetului ei. De la nasterea sa intarziata si pana in ziua de azi, CNSAS a reusit sa se remarce doar prin starile conflictuale in mijlocul sau la originea carora s-a aflat. De la controversele privind alegerea si verificarea "imaculatilor" care o conduc s-a trecut la alt scandal: sediul. Ba ca are bulina rosie cladirea aia, ba ca acolo nu-i destul spatiu pentru secretare, ba ca ar mai trebui si un depozit mare-mare... Pe urma dai si lupta cu Timofte, cu SRI-ul care statea closca peste dosare. Luni de zile s-au vizitat reciproc, au negociat, s-au facut cum le-a venit la gura capii celor doua institutii. Un joc penibil de-a "ia arhiva, da arhiva!". Au urmat erorile din liste. Unele prostesti, inaintea alegerilor, cand a fost nevoie chiar si de scuze publice pentru a inlatura stigmatul pus cu stampila pe fruntea unui nevinovat. Au aparut apoi certificatele de buna purtare semnate pe numele unor securisti notorii, precum fostul sfetnic al lui Adrian Nastase, Ristea Priboi. Cand n-au mai avut ce face, ca sa-si omoare plictisul, au trecut la harjoneala pe perechi: Patapievici cu Onisoru, Gheorghiu cu Dinescu, Buchet cu "triada neagra" Plesu, Patapievici, Dinescu... Au inceput boicotul, fugareala prin birouri, mesteritul incuietorii electronice de la usa, injuraturile. Bumbaceala dintre cele doua grupari n-a incetat nici la Senat, unde au fost adusi la impaciuiala. "Boule!", "Ce vrei, ma!" au fost replici uzuale racnite cu naduf de aparatorii moralei din Romania. Acum, pentru a sterge vrajba, Senatul a mai infiintat o subcomisie si l-a insarcinat pe acritul Ion Predescu sa medieze. Pentru cele cateva mii de romani care inca n-au aflat cine i-a prigonit, efortul ar merita. Se vede insa tot mai clar ca interesele meschine si orgoliile prostesti nu pot fi date la o parte, iar institutia a incetat sa mai functioneze. Si atunci cum sa nu-ti fuga ochii peste Dunare, la vecinii bulgari, care in primavara si-au dizolvat CNSAS-ul, dupa un an de functionare? Au aflat ca 129 de deputati si 55 de membri ai guvernelor de dupa 90 au fost securisti, si gata! Nu i-a pedepsit nici NATO, nu i-a depunctat nici U.E., nu li s-a trantit nici bariera Schengen in nas. Prelungirea agoniei institutiei romanesti nu mai serveste nimanui.

Nastase l-a inscaunat pe "Printisorul" Ponta

Deci n-am pierdut alegerile". Aceasta a fost prima propozitie a lui Victor Ponta, dupa alegerea sa ca presedinte al Organizatiei de Tineret a PSD (TSD), sambata, la Complexul Snagov, in fosta resedinta a lui Ceausescu. Afirmatia glumeata a lui Ponta a fost definitorie pentru aerul superficial care a dominat congresul tinerilor pesedisti, in fapt o reuniune cu final cunoscut de toata lumea, caci seful Corpului de Control al premierului a fost singurul candidat pentru presedintia organizatiei. El a fost ales cu 451 de voturi "pentru" si 13 "impotriva", pe care a promis, din nou in gluma (?!), ca le va depista cu ajutorul colegilor sai, controlorii de pe langa primul-ministru. Manifestarea a fost onorata de prezenta sefului partidului, Adrian Nastase, si a altor lideri-seniori, printre care Nicolae Vacaroiu, Valer Dorneanu, Ecaterina Andronescu, Acsinte Gaspar si Ioan Rus. Secretarul general al PSD, Cozmin Gusa, a revenit de la bursa din Franta special pentru a fi prezent la congres. Premierul recunoaste: in PSD exista baroni localiInvitat sa le vorbeasca tinerilor din PSD, Adrian Nastase a promis sa nu tina un discurs paternalist, dar n-a rezistat decat cateva minute: "Politica nu e alergare de mare viteza, ci o cursa de rezistenta. (...). In politica nu e suficient sa fii genial o saptamana, ci trebuie sa fii intelept o perioada mai mare... Chinezii au un aforism: "Singura greseala pe care nu trebuie s-o faci este sa faci de doua ori aceeasi greseala". (...) Tineretea este un avantaj, dar nu o sursa nelimitata de privilegii". Dupa aceste cugetari, presedintele PSD le-a cerut tinerilor sa nu ii ia drept modele pe baronii locali: "Putem sa nu fim de acord cu aceasta formulare, de "baroni locali", dar ea sanctioneaza un set de atitudini blamate. Sa nu devina un model pentru voi". Afirmatia lui Nastase pare bizara, in conditiile in care presedintele partidului de guvernamant a respins multa vreme sintagma "baroni locali" si a negat existenta acestora. E drept ca Adrian Nastase n-a facut nici o nominalizare si s-a ferit sa spuna ca e vorba despre reprezentantii PSD in teritoriu. Ponta - indragostit de el insusi si de Adrian Nastase Dornici sa termine lucrarile cat mai repede, in perspectiva petrecerii programate la sfarsitul zilei, participantii la congres au trecut la vot, imediat dupa cuvantarea lui Nastase. E drept ca, in acelasi timp, tineau discursuri ceilalti lideri-seniori, dar nimeni nu statea sa-i asculte, mai ales ca nici unul nu a avut nici un mesaj cu impact. Dupa victoria previzibila, Ponta s-a grabit sa ii multumeasca lui Nastase pentru incredere si sprijin, dar nu s-a putut abtine sa-si traga singur niste laude: "Mi-am dat seama ca in politica nu ajunge sa fii nici frumos, nici destept, nici foarte bine pregatit. Trebuie sa ai o viziune. (...) Eu mi-am respectat intotdeauna cuvantul dat si asa voi face si de acum inainte." Felicitarile, care i-au fost adresate de modelul sau ca politician, Adrian Nastase (Ponta a facut aceasta marturisire presei, dupa congres), au marcat si momentul cel mai penibil al intregii manifestari. Primul-ministru i-a daruit ucenicului sau in ale politicii un album despre Nicolae Titulescu, care va fi scos pe piata in curand. "Vreau sa va mai arat ceva: am observat ca Victor seamana foarte tare din profil cu Nicolae Titulescu", a spus Nastase, adaugand ca marele diplomat este modelul sau de om politic. Si, pentru a-si sustine afirmatia, Nastase l-a rugat pe Ponta sa stea in profil, ilustrand astfel asemanarea dintre presedintele TSD si Nicolae Titulescu. Imbujorat din princina comparatiei, Ponta a sarit imediat calul si a spus ca asemanarea cu Titulescu este exact complimentul de care avea nevoie. "Deocamdata, e numai din profil", l-a calmat Nastase. Gestul bizar al premierului n-a ramas netaxat de colegii lui Ponta, care, la pauza, il rugau pe noul lor sef sa vorbeasca numai stand in profil. Lucrarile congresului s-au incheiat cu un concert, la care au participat "trupele apropiate" de partid, dupa cum a spus Ponta, adica 3 Sud-Est, Blondy si Animal X.

LukOil investeste masiv in Petrotel si benzinarii

Grupul petrolier rus LukOil intentioneaza sa-si dubleze numarul de benzinarii pe care le detine in Romania si sa investeasca circa 60 de milioane de dolari pentru modernizarea rafinariei Petrotel, a anuntat, joi, presedintele companiei, Vaghit Alekperov, la finalul unei reuniuni a consiliului director, informeaza publicatia The Moscow Times. In prezent, LukOil opereaza in Romania aproximativ 100 de statii de alimentare, iar potrivit reprezentantului companiei, programul de dezvoltare pe piata romaneasca prevede un numar de 210 benzinarii. Alekperov a declarat ca aceasta extindere in sectorul de distributie va ajuta si rafinaria Petrotel din Ploiesti, subsidiara a grupului rus, care va trebui, insa, sa inceapa sa produca carburanti de calitate superioara. In acest sens, LukOil va lansa in vara anului 2003 un proiect de modernizare a rafinariei, a carui valoare va fi de aproape 60 de milioane de dolari, a mai aratat presedintele grupului petrolier. La inceputul acestui an, compania a anuntat ca intentioneaza sa investeasca 30 de milioane de dolari pentru extinderea retelei de distributie a carburantilor auto din Romania, in urma acestui program numarul benzinariilor fiind preconizat sa ajunga la 150. LukOil, cel mai mare producator de petrol din Rusia, a achizitionat, in februarie 1998, 51% din actiunile rafinariei Petrotel, valoarea tranzactiei - care include pretul platit si investitiile - fiind de aproape 300 milioane dolari. Rafinaria poate prelucra o cantitate de 3,5 milioane tone titei anual.

Ordonanta privind transferul Registrului Comertului la Ministerul Justitiei - contestata de salariati

Tribunalul Iasi a admis actiunea salariatilor de la Registrul Comertului Iasi, care au reclamat ca au fost transferati fara acceptul lor la Ministerul Justitiei, ordonanta guvernamentala pe aceasta tema urmand sa fie transmisa spre analiza Curtii Constitutionale, transmite corespondentul Mediafax. In cursul zilei de miercuri, magistratii ieseni au stabilit ca Ordonanta 129/2002, care prevede transferul Registrului Comertului la Ministerul Justitiei, nu a fost emisa cu respectarea conditiilor legale, raportat la articolul 114, alineatul 4 din Constitutie privind regimul ordonantelor de urgenta. Potrivit motivatiei instantei din acest dosar, "ordonanta de urgenta este o masura de ordin constitutional, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sa faca fata unui caz exceptional si care se justifica pe necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea unei solutii imediate in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public". De fapt, salariatii ieseni ai Registrului Camerei de Comert si Industrie Iasi au dat in judecata Camera de Comert, pe motiv ca nu au fost consultati inainte de a se decide transferul lor automat la Ministerul Justitiei, prin Ordonanta de Urgenta 129/2002. "Noi nu puteam da in judecata ordonanta, asa incat am dat in judecata Camera de Comert, desi aceasta este obligata in ordonanta sa transfere salariatii", a declarat Gabriela Onutu, reprezentanta celor 19 salariati care au depus dosarul in instanta. Potrivit magistratilor de la Judecatoria Iasi, dosarul urmeaza sa fie trimis Curtii Constitutionale, singura abilitata sa se pronunte cu privire la constitutionalitatea unui act normativ, precum si la solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate.

Bancile mai slabe vor intelege ca si marimea conteaza

Viceguvernatorul Bancii Nationale, Mihai Bogza, a declarat, ieri, cu ocazia seminarului privind reforma in sistemul bancar, ca in perioada urmatoare va avea loc o concentrare a bancilor, cele mai slabe "vor intelege ca si marimea conteaza". Potrivit oficialului BNR, aceasta concentrare va consta in fuziuni sau achizitii, prin care bancile mai slabe si mai mici vor incerca sa faca fata noilor reglementari ale Bancii Nationale privind marimea capitalului social. Incepand de anul viitor, potrivit noilor norme ale Bancii Nationale, bancile vor trebui sa-si majoreze capitalul social de la 250 la 320 de miliarde de lei. "Vor aparea banci specializate, produse noi, inclusiv produse derivate", a adaugat Bogza. Referindu-se la situatia sistemului bancar, Bogza a aratat ca "asistam la o revenire a increderii populatiei in banci". Descriind evolutia sistemului bancar romanesc din ultimii patru ani, oficialul BNR a precizat ca de la 58%, cat reprezentau in 1998, creditele neperformante au ajuns la 2% din totalul creditelor pe sistemul bancar. "Ciclul de inspectie s-a redus la un an de zile. Am instituit un climat de disciplina, sanctiuni si criterii mai dure pentru banci, dar si pentru actionari si administratori", a spus Bogza, sintetizand in acest fel ultimele masuri luate de Banca Nationala in domeniul supravegherii bancare. In acest context, el a amintit fraudele descoperite de BNR in ultimii ani, dar si-a exprimat nedumerirea pentru faptul ca "Justitia nu a gasit intotdeauna suficiente dovezi" si a criticat voalat tergiversarea proceselor in instante de-a lungul anilor.

"Cazul BRD" da nastere unei crize a pietei de capital

Piata de capital romaneasca si-a mai descoperit o trasatura specifica. Este vorba de atitudinea autoritatilor in momente de criza. Mai precis, in situatii de criza, autoritatile pietei de capital exerseaza din greu mersul pe burta. Aceasta este concluzia amara la care ajungi vazand cum este gestionata criza creata prin "cazul BRD", o criza care are efecte foarte grave asupra pietei de capital. Pe scurt, cazul se prezinta astfel: BRD a anuntat ca va proceda la majorare de capital, ceea ce pentru fiecare actionar inregistrat la data de referinta - 20 noiembrie - inseamna o actiune gratuita in plus. CNVM suspenda tranzactiile cu actiuni BRD, spunand ca trebuie refacut comunicatul de convocare a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor in care BRD (emitentul) sa respecte legea (noua lege a valorilor mobiliare) si sa spuna ca, de fapt, beneficiaza de majorare de capital cei inscrisi in Registrul Actionarilor la o data de inregistrare, care urmeaza sa fie stabilita la AGA. Pare complicat pentru micul actionar. Dar avocatii par sa spuna ca este si mai rau: prevederile legii sunt confuze si inaplicabile. BRD a transmis ieri un comunicat in care spune cat se poate de limpede ca practic orice Adunare Generala pentru majorare de capital nu se poate desfasura fara a intra in contradictie cu vreuna din prevederile legii. "Am transmis un comunicat "foarte masurat" pentru ca nu vrem conflicte si nu vrem sa daunam actionarilor nostri; dar in acelasi timp nu am putut accepta injonctiunea CNVM, care ne cerea sa introducem in coordonatele AGA o contradictie flagranta in raport cu ceea ce legiuitorul stabileste ca fiind un drept de preferinta al actionarilor existenti", ne-a declarat ieri presedintele BRD-Societe Generale, Bogdan Baltazar. "Este clar ca o actiune gratuita este un drept de preferinta care nu se raporteaza la acea misterioasa "data de inregistrare", pe care CNVM nu a putut sa o defineasca, ci la data de referinta care a fost stabilita pentru 20 noiembrie", adauga Bogdan Baltazar. Ieri, piata de capital nu a beneficiat de "lumina" CNVM in acest caz care nu afecteaza doar BRD. Am aflat de la purtatorul de cuvant al CNVM, Ciprian Ene, care este insa pozitia CNVM: "In cazul dat, acordarea unei actiuni gratuite este asimilata cu dreptul actionarilor ce figureaza la data de referinta de a beneficia de un drept aferent actiunii detinute deja la data adoptarii hotararii privind modificarea valorii nominale. CNVM considera ca o astfel de clarificare data publicitatii de emitent este de natura sa deblocheze situatia, stiind ca piata a reactionat corespunzator la comunicatele date deja publicitatii si care specificau expres data de referinta - 20 noiembrie a.c.". Cu o asemenea "pozitie" intelege CNVM sa gestioneze piata de capital? Ce mesaj trebuie sa priceapa ceilalti emitenti? Dar investitorii? Se ridica sau nu suspendarea tranzactiilor cu actiuni BRD? Raspunsurile, asteptate de investitori, nu au venit ieri nici de la CNVM, nici de la conducerea Bursei. Probabil ca or sa afle luni ce pret pun autoritatile pietei pe transparenta si, in definitiv, pe cei care, prin banii pe care ii investesc, dau viata acestei piete.

"Nimic nu e mai frumos decat viata!"

A trait in trei regimuri diferite. A facut teatru in sisteme diferite, ca fondator al unei institutii private, dar si ca angajat. A trecut peste toate cu fruntea sus, iar astazi, la cateva zile inainte de implinirea a 90 de ani, are puterea de a trai cu gandul la viitor si nu traind prin intermediul amintirilor unei vieti atat de bogate. Actrita Dina Cocea va fi sarbatorita miercuri, la Capsa, de lumea artistica si ar putea fi vizitata cu acest prilej si de premierul Adrian Nastase si de presedintele Ion Iliescu. - Ati trait sub mai multe regimuri politice, cum le vedeti astazi, detasandu-va de ele, ce poate fi preluat, ca model, din fiecare? - Si pana la razboi si sub dictatura actorii si-au vazut de treaba lor, adica de arta pe care o faceau. In timpul comunismului teatrul a avut stralucirea lui si asta nu o poate contesta nimeni. Cum s-au descurcat, cum au suferit, asta e o alta problema, dar adevarul este ca rezultatele muncii lor erau exceptionale. Dupa Revolutie, au fost cativa ani de incertitudine, cand alte probleme erau mai importante, iar atmosfera din jurul nostru efervescenta. De vreo doi ani de zile, dupa mine, teatrul a revenit in atentie, salile sunt arhipline si altceva nu ne mai putem dori. Societatea in general a suferit atatea schimbari incat n-as putea comenta, ce pot sa vad insa este degradarea continua a mediului social. Desi, nici in timpul razboiului lucrurile nu stateau altfel, era o patura imensa care suferea si cativa, ca si azi, care traiau foarte bine. Probleme grave sociale au fost dupa razboi, cu nationalizarile, cu masuri represive. Si atunci si acum scena a creat pentru cei care o slujeau un fel de separare de vulgul inconjurator. A fost un fel de evadare, iar actorii au avut mereu un prestigiu care ii apara de marile mizerii. - Printre lucrurile pe care le-ati facut in viata s-a numarat si politica, ati fost deputat, ati reprezentat Romania la ONU. Cum a fost aceasta experienta? - Am fost deputat numai un an de zile, apoi am fost data afara. Mi-am permis sa vorbesc la tribuna despre drepturile pensionarilor intr-o perioada in care se luasera toate indemnizatiile profesorilor si oamenilor de stiinta, iar eu mi-am permis sa iau cuvantul in Parlament si sa spun ca nu e un lucru bun. Dupa cateva luni m-au scos. La ONU am fost in delegatia oficiala timp de trei ani si a fost o intamplare extraordinara, un noroc... - Cum era privita Romania in Occident? - Foarte prost. Toate tarile socialiste se adunau in afara forumului ca sa se hotarasca ce votau. Deja, in '62 cand am fost ultima data, partea romana se detasa si nu mai participa la aceste reuniuni. Aveam toti dispozitii sa nu mai negociem cu celelalte tari socialiste. - Ce parere aveti despre clasa politica de azi, dat fiind ca ati trecut prin ale politicii? - Am o parere mizerabila. Nu stiu ce s-ar putea face pentru ca 12 ani ar fi fost de ajuns pentru a invata cum se face politica. Pe de alta parte, imi amintesc de anii '35 - '38, cand partidele politice se mancau intre ele precum cainii. Cred ca, din nefericire, e ceva tipic romanesc si nu prea are cum sa fie altfel. Nu mai exista traditii - nici in cazul liberalilor, nici in cazul taranistilor... Cei care ar fi putut continua traditia au murit. A ramas o patura de oameni care nu stiu nici macar ce este conceptul de politica, pentru ei politica inseamna "gheseft", afaceri. E foarte greu sa ai incredere intr-un partid, fiindca nici unul nu e, de la cap la coada, ceea ce ar trebui sa fie un partid politic. Din acest punct de vedere sunt destul de pesimista. - Daca ar sa schitati o reteta de viata, un secret al implinirii care ar fi acela? - Am spus la un moment dat intr-un interviu ca femeile ar trebui sa-si inceapa ziua uitandu-se in oglinda si hohotind de ras. La urma urmei sunt atatea lucruri de ras in viata. O sa vezi ca te vei simti minunat dupa asta. Despre secretul fericirii... Trebuie sa fii generos, sa nu invidiezi niciodata, sa fii fericit in fiecare zi ca ti-a fost dat sa traiesti, nimic nu e mai frumos decat viata. Oricine poate sa-si faca viata frumoasa, chiar daca nu si in mod exterior, ci hranindu-si spiritul. Textul integral in "Adevarul literar si artistic"

Expozitie de carte romaneasca la Strasbourg

Regia Autonoma "Monitorul Oficial" organizeaza impreuna cu Consulatul General al Romaniei la Strasbourg o expozitie de carte. Evenimentul este gazduit de Parlamentul European in perioada 23-24 noiembrie a.c., in contextul manifestarilor culturale prilejuite de "Largirea Uniunii Europene" - tema actualei sesiuni a Parlamentului European. Vor fi prezentate lucrari cu tematica juridica, albume de arta, enciclopedii aparute in editura proprie, dar si albume si diverse alte valoroase lucrari tiparite la "Monitorul Oficial" pentru cele mai importante edituri romanesti. In dorinta de a contribui la o mai buna cunoastere a spiritualitatii si culturii romanesti pe plan international, la inchiderea expozitiei cartile vor fi donate bibliotecii Consiliului Europei si bibliotecii Universitatii "Marc Blach" din Strasbourg.

Arhitectura norilor

Despre Eminescu s-a scris foarte mult, in fel si chip, pe un arc mergand de la elogiul absolut si pana la zeflemeaua damboviteana. Figura poetului national a fost nevoita sa suporte, in posteritate, nu numai repetate pupaturi "patriotice", ostentativ-sonore, ci si palme ideologice ori estetice, dorite, tot asa, rasunatoare. Pentru nationalisti, nationalismul de secol 19 al poetului merita pus in rama si scos in fata la toate ocaziile; pentru internationalisti, acesta reprezinta o culpa grava si un indiciu clar al retardarii ideologice de care da dovada intreaga suflare romaneasca. Summum de calitati ori "ganditor politic nul"; deschizator de noi drumuri in mai toate domeniile cunoasterii ori publicist nebagat in seama, in epoca; poet, prozator, dramaturg, publicist de geniu, ori poet "inert si ridicol, ca o statuie de metal goala pe dinauntru si cu dangatul spart"... Ar fi comic, daca n-ar fi destul de trist: de pulpana lui Eminescu s-au agatat, zdranganitoare, obsesii si complexe personale ori colective, vinovatii individuale, investitii profitabile, reglari de conturi, si tot restul. Dar exista in toate acestea si un element pozitiv: o atentie atat de mare, durand de peste un secol, ne semnalizeaza tocmai valoarea reala, necontextuala, a obiectului ei. Pentru cei care obisnuiesc sa citeasca, nu a fost nevoie de un drum atat de intortocheat pentru a se lamuri in privinta valorii lui Eminescu. E suficient sa-i fi deschis volumul de Poezii si sa fi parcurs minunatele versuri de acolo. Foarte greu le este insa celor care vor sa scrie despre Eminescu, adaugand paginile lor unei exegeze uriase. Se mai poate spune ceva nou in legatura cu poezia eminesciana? Cartea lui George Gana, Melancolia lui Eminescu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, 2002) dovedeste ca da. O face intr-un mod foarte temeinic, sistematic, trecand creatia poetului printr-o serie de "cercuri" si extragand, din textele citite de atatea ori (George Gana e specialist in Lucian Blaga si in Tudor Vianu, dar si in epoca marilor clasici) un maximum de semnificatie. Versurile, aproape "populare" ori foarte putin cunoscute, sunt analizate in detaliu, cu finete, din unghi tematist. De la spectrul melancoliei eminesciene la figurile simbolice ale imaginarului poetic, de la arhitectura norilor si numeroasele reprezentari ale naturii la acea realitate compensatoare, feerica, a visului, elementele sunt desprinse din text si integrate in anumite structuri, aproape geometrice in trasarea si imbinarea liniilor. Cartea lui George Gana e atat de densa, si felul in care procedeaza autorul atat de "nemtesc", ca seriozitate si rigoare a constructiei intelectuale, incat e nevoie, cred, de un anumit timp pentru ca volumul sa intre in focurile discutiei critice pe care o merita.

Marcel Guguianu, in desene si schite

"You are not Arp, Moore or Brancusi - you are Guguianu" spunea, in 1978, criticul Giacomo Manzzu. Ecoul sculpturilor lui Marcel Guguianu ramane la fel de puternic oriunde, fie ca este vorba de colectii particulare sau muzee din Italia, Canada, Danemarca, Olanda, Franta, Germania, Japonia, America, Grecia si Romania, fie ca este vorba de expozitii temporare. Pentru o luna si jumatate, adica pana la jumatatea lunii decembrie, lucrari semnate Marcel Guguianu pot fi vazute intr-o expozitie, deschisa la Bucuresti. Pe strada Occidentului nr.11, undeva in apropierea Garii de Nord, se afla galeria criticului de arta Mircea Deac, locul unde te-ai astepta sa gasesti numai sculpturi. Se dovedeste a fi insa o expozitie in care schitele si desenele se intalnesc cu sculpturile. Desenele de sculptor au intotdeauna ceva aparte, o spatialitate anume, ce asteapta sa fie proiectata in material, pentru a deveni sculpturi. Sunt asemenea unei punctari, a unei surprinderi, a unei germinari care anunta ceva. Sculpturile delimiteaza expozitia si ii impun simetria. De la schite si desene spre sculpturi, se poate surprinde continuitatea, drumul si devenirea uneia catre cealalta.

Premii pentru arhitecti

In aceasta saptamana, la Universitatea de Urbanism si Arhitectura "Ion Mincu", au fost premiate in cadrul celei de-a cincea editii a Bienalei de Arhitectura cele mai valoroase proiecte arhitectonice ale ultimilor doi ani. La cele cinci componente ale bienalei - arhitectura, urbanism, arhitectura de interior si design, restaurare si publicatii - au fost selectionate 108 proiecte, multe dintre ele extrem de interesante, si de o calitate cum, din pacate, rar este intalnita in constructiile actuale. Premiul la sectiunea "arhitectura" a revenit proiectului "Casa fotbalului", apartinand arhitectilor Emil Barbu Popescu, Dragos Perju, Remus Hersan si Nemes Karol, la sectiunea "urbanism", colectivului format din Michael Buck, Eugen Panescu, Franz Ulrich, Forsten Wild, pentru proiectul de "amenajare structurala a orasului Cluj". La sectiunea restaurare, premiul a fost primit de Niels Auner pentru restaurarile facute la bisericile din lemn din Maramures, iar la sectiunea publicatii, de Tudor Gheorghiu pentru cartea "Cetatile oraselor". Un premiu pentru debut, in valoare de 500 de euro, acordat de Ordinul Arhitectilor, a revenit lui Mihai Nuta. Expozitia cu proiectele prezentate la bienala este gazduita zilele acestea de Facultatea de Arhitectura.

Vizita lui George W. Bush la Bucuresti - transmisa de TVR

Astazi toate marile canale americane de stiri - CNN, CBS, Fox News, ABC vor prelua de la TVR transmisia in direct a vizitei presedintelui american George W. Bush la Bucuresti In acest sens, TVR a instalat pe hotelul Hilton relee speciale de transmisie, aducand totodata in Piata Revolutiei cel mai mare car tv - carul 6 (cu 10 camere video). Vizita presedintelui Bush la Bucuresti va fi structurata pe patru momente importante, pe care Televiziunea Romana, intr-o transmisie unificata a programelor Romania 1, TVR 2, si Romania International, le va oferi telespectatorilor din tara si strainatate. Programul transmisiunilor directe va incepe in jurul orei 14,00, cu sosirea aeronavei prezidentiale americane pe Aeroportul Otopeni. Un alt moment deosebit de important al vizitei lui George W. Bush la Bucuresti se va transmite in direct din Piata Revolutiei, de unde Presedintele SUA va adresa mesajul sau poporului roman. In jurul orei 18,20, transmisia in direct a Televiziunii Romane se va incheia cu plecarea presedintelui american de pe Aeroportul Otopeni.

Naistului Gheorghe Zamfir i se refuza viza de intrare in Israel

Israelul a refuzat intrarea pe teritoriul sau virtuozului naist Gheorghe Zamfir, obligandu-l pe acesta sa isi anuleze cinci concerte, a anuntat Ministerul de Interne israelian - transmite Associated Press, citata de cotidianul "Haaretz". Zamfir a fost intors de pe aeroport pe motiv ca nu avea permis de munca in Israel, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului israelian de Interne, Tova Ellison, adaugand ca evreii originari din Romania au cerut sa i se refuze intrarea in Israel din cauza presupuselor vederi antisemite si a negarii de catre artist a Holocaustului din Romania. Tova Ellison a precizat insa ca motivul refuzului il constituie faptul ca artistul nu a solicitat un permis de munca, iar acuzatiile de antisemitism, nefiind verificate, nu au avut nici o pondere in luarea deciziei privindu-l pe Zamfir. Daca in cursul saptamanii viitoare el va depune o cerere pentru permis de munca, este posibil sa primeasca documentul, conform aceleiasi surse, care a adaugat ca singura persoana din anturajul naistului roman careia i s-a dat voie sa intre, joi, pe teritoriul Israelului a fost sotia acestuia, care este evreica. In legatura cu problema de mai sus, vineri la pranz, am contactat Ambasada Israelului la Bucuresti pentru clarificari. Dupa cum ni s-a precizat, demersul pentru viza nu s-a facut prin intermediul misiunii diplomatice israeliene in Romania, ci direct la Ministerul de Interne din Tel Aviv. Pe de alta parte, agentia Mediafax transmite ca joi mai multi artisti romani, printre care se aflau Gheorghe Zamfir, Loredana Groza, Sandu Popa si regizorul Ioan Carmazan, care urmau sa sustina concerte si aveau intalniri cu producatori de film si TV din Israel, au fost opriti pe aeroportul "Ben Gurion" din Tel Aviv, fiind retinuti timp de doua ore si perchezitionati. Colinde cu Gheorghe ZamfirArtistilor care pregatesc daruri muzicale pentru sarbatorile de iarna li se alatura, anul acesta, si Gheorghe Zamfir. Albumul de colinde care ii poarta numele a fost inregistrat la Ateneul Roman, iar pentru realizarea lui naistul a colaborat cu organistul Nicolae Licaret, soprana Irina Iordachescu si cativa componenti ai corului Filarmonicii Romane. Discul va cuprinde 14 piese, intre care se regasesc titluri binecunoscute ca "Adeste Fideles", "O, brad frumos", "Sus in poarta Raiului", precum si o suita de colinde nai-orga. Albumul va fi lansat in curand, la A&A Records.

Oskar Pastior - premiat in Austria

Cea mai inalta distinctie din cadrul literaturii austriece, premiul Erich Fried, a fost acordata anul acesta unui poet german de origine romana, Oskar Pastior, in varsta de 75 de ani. Cu aceasta ocazie laureatul va primi si o suma in valoare de 14.500 de euro, care ii va fi inmanata in data de 24 noiembrie de subsecretarul de stat austriac, Franz Morak, relateaza RomNET. "As dori sa il felicit pe acela ale carui cuvinte m-au facut sa redescopar limba germana", a afirmat doamna Christina Weiss, ministrul Culturii din Austria, in discursul de felicitare al scriitorului. Ea considera ca omul de litere, care a implinit 75 de ani pe data de 20 octombrie, este "unul dintre cei mai tineri poeti, deoarece aduce mereu ceva nou in limba germana". Un juriu international a decis ca Pastior, actualmente locuind la Berlin, sa intre in posesia premiului care se acorda anual, incepand cu 1990.

Cu Dracula, peste ocean

Un mit cum nu se poate mai productiv, cel al lui Dracula, aruncat in malaxorul imaginatiei de literatura lui Bram Stocker, continua sa seduca nenumarati cineasti, de la un artist precum Ford Coppola la simpli comercianti. Globalizarea a intetit exploatarea povestii. Era si timpul sa ne prindem si noi in hora, nu numai cu discutatul parc, ci si cu o pelicula, ca mostenitori de drept ce suntem. O firma care stie ce vrea, "Artis Film", un debutant despre al carui nume nu auzisem mai nimic pana acum, Adrian Popovici - regizor, producator - au achizitionat acum vreo patru ani, un scenariu scris la mai multe maini. Ele apartin lui Nicu Covaci (chiar el, sufletul Phoenixului), Ioan Carmazan, Aneste Radu Petrescu si un american, Ted Nicolaou, cunoscut de pe genericele peliculelor "Subspecii", realizate la inceputurile sale de Castel Film. Dupa multe avataruri, "Vlad Nemuritorul" a iesit in lume. Marturisirea regizorului este dezarmanta prin sinceritatea ei: "Din conceptie, filmul este facut pentru public si pentru a fi vandut". Altfel spus, este cazul sa nu staruim asupra naivitatilor, stangaciilor, saraciei reconstituirii, cu mijloace locale, a unui New York nocturn, prin care va haladui Vlad Tepes, vampirizat cu secole in urma de un, sa-i spunem, "vampir-sef", tradat mai apoi, ramas cu nemurirea, batand acum pamantul pentru a veni de hac ultimilor vampiri, cu metode specifice. Cand il vezi pe Marius Bodochi, cavaler cu negre plete, in haina lunga, de piele, corespondentul romanticelor pelerine de alta data, recomandandu-se in engleza, ce-i drept, cu glasul lui Marcel Iures: "I am Vlad Dracula, The Impaler", sufletele sensibile nu pot ramane de piatra. Dupa cum nici tenebrosul Adrian Pintea, "geniul raului" (nedublat insa, stapanind o engleza mai livresca) nu te poate lasa rece. Iubiri suave sau mai "hot" al caror subiect este eroina Andrei Negulescu, batai, spade, motociclete, sange - evident - condimenteaza o istorie destinata, cum spuneam, unui public universal (de aceea filmul este "vorbit" in limba passe-partout) dornic de aventuri, care nu mai sta sa cearna adevarul istoric de fantezie. Oricum, mi se pare mai cinstit sa vrei sa-l cuceresti cu un joc de copii mari decat cu vulgaritatea programatica a unui "Garcea..." prezentat de o reclama desantata drept un fel de Titanic autohton.

O istorie a Statelor Unite ale Americii

Sa fie oare intamplatoare aparitia volumului "O istorie a Statelor Unite" de Philip Jenkins, la editura Artemis, tocmai in aceste zile in care tara noastra a fost invitata sa se alature NATO? Oricum ar fi, nu e mai putin adevarat ca volumul este foarte util, fiindca prezinta in mod agreabil si bine documentat aspectele cele mai importante ale controversatei nasteri a tinerelor state americane, emancipate de "batrana Europa".

Hippie Hippie Teo

Preocuparile din ultima vreme ale lui Teo li s-ar putea parea unora bizare: vedeta Pro TV citeste literatura pentru copii si se uita la filme precum "Pantera Roz" ori "Muppets". Explicatia e simpla: este vorba de o munca intensa de documentare, intrucat Teo intentioneaza sa scrie o carte pentru cei mici. Pana sa-i apara colectia de povestiri scurte cu finaluri deschise, ghicitori si alte provocari pentru mintile tinere, Teo a raspuns ea insasi unei provocari. Multa lume nu a recunoscut-o pe coperta ultimului numar al revistei Tabu, care o infatiseaza ca adepta a stilului hippie. Metamorfoza a fost posibila cu ajutorul unor mese, lanturi, bratari, inele, sepci, pantaloni evazati, bluze cu broderii, ochelari gen John Lennon, o chitara, o pipa si, bineinteles, multe flori. Dincolo de transformarile din timpul unei sedinte foto, ecuatia Teo ramane 10% Flower si 90% Power.

Sculptorul Nicapetre expune permanent la Braila

Renumitul sculptor roman Petrica Balanica, alias Nicapetre, are, incepand din aceasta toamna, o expozitie permanenta la Braila. Muzeul Brailei, la initiativa directorului Ionel Candea, a pus la dispozitia artistului un imobil care a devenit Casa Colectiilor Nicapetre. "Brancusi din Brailita (cartier sarac din Braila), asa cum il numesc concetatenii sai pe sculptorul ce creeaza de peste 20 de ani in Canada, la Toronto, si-a adunat in acest scop toate lucrarile lasate in tara inainte de a fugi in lumea libera. Nicapetre a obtinut recunoasterea internationala in urma unor expozitii si tabere de sculptura la care a participat in mai multe tari europene dar si in Japonia, Statele Unite ale Americii si Canada. Pentru tara sa de origine, Nicapetre a avut o activitate sustinuta la aparitia "Campului romanesc de la Hamilton", devenit "Centrul Cultural Nae Ionescu", un parc cultural al etniei romane. Aici, artistul plastic originar din Braila a sculptat busturile lui Nae Ionescu, Vasile Bancila, Anton Dumitriu, Perpessicius si Eminescu. Razvratitul artist, autor a doua carti extrem de critice la adresa "esteticii marxist-leniniste" si a profesorilor si colegilor sai care s-au complacut "sa preaslaveasca marile realizari", incearca acum, prin expozitia permanenta de la Braila, o impacare cu sine si cu confratii sai ramasi in tara. In acest sens stau marturie lucrarile in piatra si lemn aduse acasa: seria "cariatidelor" si cea a "semintelor".

Sprijin pentru proiecte culturale din Fondul National

In baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea si functionarea Fondului Cultural National, aprobata prin Legea nr. 247/2001, si ale Hotararii Guvernului nr. 789/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fondul Cultural National, in anul 2002 se acorda sprijin financiar nerambursabil unor persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, pe baza de contract, pentru initierea si derularea unor programe si proiecte culturale, in tara si in strainatate, destinate protejarii, punerii in valoare a mostenirii culturale, dezvoltarii si promovarii valorilor culturale contemporane. Cuantumul sprijinului financiar ce poate fi acordat din Fondul Cultural National, privind aria tematica mentionata, este de cel mult 70% din valoarea devizului general. Data-limita de inscriere la concurs/selectia de oferte este 2 decembrie, iar dosarele de solicitare se depun la Ministerul Culturii si Cultelor.

Epidemie de drogati in Europa de Est

La Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate din Capitala pot fi consultate doua rapoarte privind consumul si dependenta de droguri in Europa. Cele doua rapoarte, pe 2002, au fost intocmite de Centrul European de Monitorizare in acest domeniu. Unul dintre rapoarte se refera la problema drogurilor din tarile Uniunii Europene si Norvegia. Cel de-al doilea abordeaza consumul de droguri din tarile candidate la UE. Acesta este primul raport dedicat fenomenului consumului de droguri pentru tarile candidate la UE din Europa Centrala si de Est. In aceste tari, consumul de droguri este in crestere, heroina si canabisul castigand tot mai mult loc.

Biletul la o disectie cu public - 19 dolari

Dupa aproape doua secole, in Marea Britanie, un german a practicat prima autopsie cu public. In ciuda controverselor iscate de proiect, peste 500 de spectatori au venit sa asiste la "spectacol". Germanul - profesorul Gunther von Hagens - i-a avertizat pe privitori ca o sa-i anunte din timp care sunt momentele critice cand cei sensibili ar putea simti nevoia sa inchida ochii. Autopsia a fost efectuata asupra cadavrului unui barbat de 72 de ani. Sub ochii curiosilor, platitori fiecare ai biletului de 12 lire (19 dolari), profesorul a extras pe rand inima, plamanii, ficatul, rinichii si creierul decedatului. Disectia a durat 2 ore, si a fost proiectata pe ecrane gigant intr-o galerie de arta. Autopsiile cu public erau foarte populare in Marea Britanie, in secolul al XVI-lea, cand la Londra functionau "teatre anatomice" temporare. Ultima autopsie cu public a avut loc in 1830.

Mercenarii

Cand facultatile particulare scot medici pe banda rulanta, de ce sunt cozi la usile cabinetelor din policlinici? De ce trebuie inchise spitale orasenesti sau municipale din lipsa medicilor de garda? Raspunsul e simplu: ar fi destui medici, daca Romania s-ar termina la bariera Vergului. Toti absolventii si tinerii specialisti vor sa lucreze in Bucuresti. Poate Timisoara, Oradea, sau Clujul sa mai constituie o tentatie. Deja in Iasi nu s-a mai straduit nimeni sa ocupe postul de neurochirurg sau endocrinolog. Medicii tineri vor sa traiasca in metropola. E de inteles, dar de ce nu fac naveta, macar la Oltenita sau Giurgiu? Inainte de '89, acestea erau posturi-cheie, pe care se batea lumea. Astazi, cand benzina nu mai e rationalizata, nu mai tenteaza pe nimeni. Care este explicatia fenomenului? Raspunsul e simplu de tot: spaga! Medicii cu experienta s-au ajuns. Primesc destui bani, in timpul saptamanii, ca sa nu-i mai intereseze garda, in week-end. Pana la ora 12 stau la spital, de la ora unu trudesc in cabinetele particulare. Banii stransi peste zi ii molesesc, asa ca vor sa se culce devreme, noaptea. Iata de ce se bucura cand niste medicii tineri, cu putere de munca, se ofera sa stea de garda in locul lor. Tinerii n-au reusit sa-si castige prin concurs dreptul de a lucra intr-un spital, ci printr-o serie de derogari, obtinute in acelasi sistem: al plicurilor pe sub masa. Bolnavii care ii vad prima data cand sunt adusi pe targa n-au de unde sa stie, deci "cotizeaza" cat pentru un medic cu experienta. Spaga plus primele care li se acorda, pe contract de colaborator, pentru garzi, inseamna mult mai mult decat ar putea aduna, cu carte de munca, intr-un targusor de provincie. Sistemul afecteaza tocmai aceste spitale. Nereusind sa incadreze medici, ele nu obtin bani de la Casele de Asigurari, iar locuitorii oraselor mici sunt lipsiti de asistenta sanitara. Vina apartine deopotriva autoritatilor si Colegiului Medicilor. In cazul administratiei ar putea fi de vina prostia. Nu s-au gandit sau nu le-a pasat pur si simplu. In cazul Colegiului, vorbeste interesul. Aceasta institutie, care trebuia sa asaneze moral si profesional breasla, e condusa de medici cu experienta, care zic mersi cand gasesc mercenari care sa presteze in locul lor muncile grele si neplacute. Orice medic care nu profeseaza timp de cinci ani, pierde dreptul de practica. Colegiul ar fi putut stabili ca "profeseaza" inseamna "carte de munca". Usor de zis, greu de facut! Dupa ani de zile in care ai tot dezbatut problema oraselor fara medici, e greu sa lasi in urma seminariile si conferintele pentru a reintra, in locul mercenarilor, in garda.