Naistului Gheorghe Zamfir i se refuza viza de intrare in Israel

Israelul a refuzat intrarea pe teritoriul sau virtuozului naist Gheorghe Zamfir, obligandu-l pe acesta sa isi anuleze cinci concerte, a anuntat Ministerul de Interne israelian - transmite Associated Press, citata de cotidianul "Haaretz". Zamfir a fost intors de pe aeroport pe motiv ca nu avea permis de munca in Israel, a declarat purtatorul de cuvant al Ministerului israelian de Interne, Tova Ellison, adaugand ca evreii originari din Romania au cerut sa i se refuze intrarea in Israel din cauza presupuselor vederi antisemite si a negarii de catre artist a Holocaustului din Romania. Tova Ellison a precizat insa ca motivul refuzului il constituie faptul ca artistul nu a solicitat un permis de munca, iar acuzatiile de antisemitism, nefiind verificate, nu au avut nici o pondere in luarea deciziei privindu-l pe Zamfir. Daca in cursul saptamanii viitoare el va depune o cerere pentru permis de munca, este posibil sa primeasca documentul, conform aceleiasi surse, care a adaugat ca singura persoana din anturajul naistului roman careia i s-a dat voie sa intre, joi, pe teritoriul Israelului a fost sotia acestuia, care este evreica. In legatura cu problema de mai sus, vineri la pranz, am contactat Ambasada Israelului la Bucuresti pentru clarificari. Dupa cum ni s-a precizat, demersul pentru viza nu s-a facut prin intermediul misiunii diplomatice israeliene in Romania, ci direct la Ministerul de Interne din Tel Aviv. Pe de alta parte, agentia Mediafax transmite ca joi mai multi artisti romani, printre care se aflau Gheorghe Zamfir, Loredana Groza, Sandu Popa si regizorul Ioan Carmazan, care urmau sa sustina concerte si aveau intalniri cu producatori de film si TV din Israel, au fost opriti pe aeroportul "Ben Gurion" din Tel Aviv, fiind retinuti timp de doua ore si perchezitionati. Colinde cu Gheorghe ZamfirArtistilor care pregatesc daruri muzicale pentru sarbatorile de iarna li se alatura, anul acesta, si Gheorghe Zamfir. Albumul de colinde care ii poarta numele a fost inregistrat la Ateneul Roman, iar pentru realizarea lui naistul a colaborat cu organistul Nicolae Licaret, soprana Irina Iordachescu si cativa componenti ai corului Filarmonicii Romane. Discul va cuprinde 14 piese, intre care se regasesc titluri binecunoscute ca "Adeste Fideles", "O, brad frumos", "Sus in poarta Raiului", precum si o suita de colinde nai-orga. Albumul va fi lansat in curand, la A&A Records.

Oskar Pastior - premiat in Austria

Cea mai inalta distinctie din cadrul literaturii austriece, premiul Erich Fried, a fost acordata anul acesta unui poet german de origine romana, Oskar Pastior, in varsta de 75 de ani. Cu aceasta ocazie laureatul va primi si o suma in valoare de 14.500 de euro, care ii va fi inmanata in data de 24 noiembrie de subsecretarul de stat austriac, Franz Morak, relateaza RomNET. "As dori sa il felicit pe acela ale carui cuvinte m-au facut sa redescopar limba germana", a afirmat doamna Christina Weiss, ministrul Culturii din Austria, in discursul de felicitare al scriitorului. Ea considera ca omul de litere, care a implinit 75 de ani pe data de 20 octombrie, este "unul dintre cei mai tineri poeti, deoarece aduce mereu ceva nou in limba germana". Un juriu international a decis ca Pastior, actualmente locuind la Berlin, sa intre in posesia premiului care se acorda anual, incepand cu 1990.

Cu Dracula, peste ocean

Un mit cum nu se poate mai productiv, cel al lui Dracula, aruncat in malaxorul imaginatiei de literatura lui Bram Stocker, continua sa seduca nenumarati cineasti, de la un artist precum Ford Coppola la simpli comercianti. Globalizarea a intetit exploatarea povestii. Era si timpul sa ne prindem si noi in hora, nu numai cu discutatul parc, ci si cu o pelicula, ca mostenitori de drept ce suntem. O firma care stie ce vrea, "Artis Film", un debutant despre al carui nume nu auzisem mai nimic pana acum, Adrian Popovici - regizor, producator - au achizitionat acum vreo patru ani, un scenariu scris la mai multe maini. Ele apartin lui Nicu Covaci (chiar el, sufletul Phoenixului), Ioan Carmazan, Aneste Radu Petrescu si un american, Ted Nicolaou, cunoscut de pe genericele peliculelor "Subspecii", realizate la inceputurile sale de Castel Film. Dupa multe avataruri, "Vlad Nemuritorul" a iesit in lume. Marturisirea regizorului este dezarmanta prin sinceritatea ei: "Din conceptie, filmul este facut pentru public si pentru a fi vandut". Altfel spus, este cazul sa nu staruim asupra naivitatilor, stangaciilor, saraciei reconstituirii, cu mijloace locale, a unui New York nocturn, prin care va haladui Vlad Tepes, vampirizat cu secole in urma de un, sa-i spunem, "vampir-sef", tradat mai apoi, ramas cu nemurirea, batand acum pamantul pentru a veni de hac ultimilor vampiri, cu metode specifice. Cand il vezi pe Marius Bodochi, cavaler cu negre plete, in haina lunga, de piele, corespondentul romanticelor pelerine de alta data, recomandandu-se in engleza, ce-i drept, cu glasul lui Marcel Iures: "I am Vlad Dracula, The Impaler", sufletele sensibile nu pot ramane de piatra. Dupa cum nici tenebrosul Adrian Pintea, "geniul raului" (nedublat insa, stapanind o engleza mai livresca) nu te poate lasa rece. Iubiri suave sau mai "hot" al caror subiect este eroina Andrei Negulescu, batai, spade, motociclete, sange - evident - condimenteaza o istorie destinata, cum spuneam, unui public universal (de aceea filmul este "vorbit" in limba passe-partout) dornic de aventuri, care nu mai sta sa cearna adevarul istoric de fantezie. Oricum, mi se pare mai cinstit sa vrei sa-l cuceresti cu un joc de copii mari decat cu vulgaritatea programatica a unui "Garcea..." prezentat de o reclama desantata drept un fel de Titanic autohton.

O istorie a Statelor Unite ale Americii

Sa fie oare intamplatoare aparitia volumului "O istorie a Statelor Unite" de Philip Jenkins, la editura Artemis, tocmai in aceste zile in care tara noastra a fost invitata sa se alature NATO? Oricum ar fi, nu e mai putin adevarat ca volumul este foarte util, fiindca prezinta in mod agreabil si bine documentat aspectele cele mai importante ale controversatei nasteri a tinerelor state americane, emancipate de "batrana Europa".

Hippie Hippie Teo

Preocuparile din ultima vreme ale lui Teo li s-ar putea parea unora bizare: vedeta Pro TV citeste literatura pentru copii si se uita la filme precum "Pantera Roz" ori "Muppets". Explicatia e simpla: este vorba de o munca intensa de documentare, intrucat Teo intentioneaza sa scrie o carte pentru cei mici. Pana sa-i apara colectia de povestiri scurte cu finaluri deschise, ghicitori si alte provocari pentru mintile tinere, Teo a raspuns ea insasi unei provocari. Multa lume nu a recunoscut-o pe coperta ultimului numar al revistei Tabu, care o infatiseaza ca adepta a stilului hippie. Metamorfoza a fost posibila cu ajutorul unor mese, lanturi, bratari, inele, sepci, pantaloni evazati, bluze cu broderii, ochelari gen John Lennon, o chitara, o pipa si, bineinteles, multe flori. Dincolo de transformarile din timpul unei sedinte foto, ecuatia Teo ramane 10% Flower si 90% Power.

Sculptorul Nicapetre expune permanent la Braila

Renumitul sculptor roman Petrica Balanica, alias Nicapetre, are, incepand din aceasta toamna, o expozitie permanenta la Braila. Muzeul Brailei, la initiativa directorului Ionel Candea, a pus la dispozitia artistului un imobil care a devenit Casa Colectiilor Nicapetre. "Brancusi din Brailita (cartier sarac din Braila), asa cum il numesc concetatenii sai pe sculptorul ce creeaza de peste 20 de ani in Canada, la Toronto, si-a adunat in acest scop toate lucrarile lasate in tara inainte de a fugi in lumea libera. Nicapetre a obtinut recunoasterea internationala in urma unor expozitii si tabere de sculptura la care a participat in mai multe tari europene dar si in Japonia, Statele Unite ale Americii si Canada. Pentru tara sa de origine, Nicapetre a avut o activitate sustinuta la aparitia "Campului romanesc de la Hamilton", devenit "Centrul Cultural Nae Ionescu", un parc cultural al etniei romane. Aici, artistul plastic originar din Braila a sculptat busturile lui Nae Ionescu, Vasile Bancila, Anton Dumitriu, Perpessicius si Eminescu. Razvratitul artist, autor a doua carti extrem de critice la adresa "esteticii marxist-leniniste" si a profesorilor si colegilor sai care s-au complacut "sa preaslaveasca marile realizari", incearca acum, prin expozitia permanenta de la Braila, o impacare cu sine si cu confratii sai ramasi in tara. In acest sens stau marturie lucrarile in piatra si lemn aduse acasa: seria "cariatidelor" si cea a "semintelor".

Sprijin pentru proiecte culturale din Fondul National

In baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea si functionarea Fondului Cultural National, aprobata prin Legea nr. 247/2001, si ale Hotararii Guvernului nr. 789/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar din Fondul Cultural National, in anul 2002 se acorda sprijin financiar nerambursabil unor persoane fizice ori juridice de drept public sau privat, pe baza de contract, pentru initierea si derularea unor programe si proiecte culturale, in tara si in strainatate, destinate protejarii, punerii in valoare a mostenirii culturale, dezvoltarii si promovarii valorilor culturale contemporane. Cuantumul sprijinului financiar ce poate fi acordat din Fondul Cultural National, privind aria tematica mentionata, este de cel mult 70% din valoarea devizului general. Data-limita de inscriere la concurs/selectia de oferte este 2 decembrie, iar dosarele de solicitare se depun la Ministerul Culturii si Cultelor.

Epidemie de drogati in Europa de Est

La Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate din Capitala pot fi consultate doua rapoarte privind consumul si dependenta de droguri in Europa. Cele doua rapoarte, pe 2002, au fost intocmite de Centrul European de Monitorizare in acest domeniu. Unul dintre rapoarte se refera la problema drogurilor din tarile Uniunii Europene si Norvegia. Cel de-al doilea abordeaza consumul de droguri din tarile candidate la UE. Acesta este primul raport dedicat fenomenului consumului de droguri pentru tarile candidate la UE din Europa Centrala si de Est. In aceste tari, consumul de droguri este in crestere, heroina si canabisul castigand tot mai mult loc.

Biletul la o disectie cu public - 19 dolari

Dupa aproape doua secole, in Marea Britanie, un german a practicat prima autopsie cu public. In ciuda controverselor iscate de proiect, peste 500 de spectatori au venit sa asiste la "spectacol". Germanul - profesorul Gunther von Hagens - i-a avertizat pe privitori ca o sa-i anunte din timp care sunt momentele critice cand cei sensibili ar putea simti nevoia sa inchida ochii. Autopsia a fost efectuata asupra cadavrului unui barbat de 72 de ani. Sub ochii curiosilor, platitori fiecare ai biletului de 12 lire (19 dolari), profesorul a extras pe rand inima, plamanii, ficatul, rinichii si creierul decedatului. Disectia a durat 2 ore, si a fost proiectata pe ecrane gigant intr-o galerie de arta. Autopsiile cu public erau foarte populare in Marea Britanie, in secolul al XVI-lea, cand la Londra functionau "teatre anatomice" temporare. Ultima autopsie cu public a avut loc in 1830.

Mercenarii

Cand facultatile particulare scot medici pe banda rulanta, de ce sunt cozi la usile cabinetelor din policlinici? De ce trebuie inchise spitale orasenesti sau municipale din lipsa medicilor de garda? Raspunsul e simplu: ar fi destui medici, daca Romania s-ar termina la bariera Vergului. Toti absolventii si tinerii specialisti vor sa lucreze in Bucuresti. Poate Timisoara, Oradea, sau Clujul sa mai constituie o tentatie. Deja in Iasi nu s-a mai straduit nimeni sa ocupe postul de neurochirurg sau endocrinolog. Medicii tineri vor sa traiasca in metropola. E de inteles, dar de ce nu fac naveta, macar la Oltenita sau Giurgiu? Inainte de '89, acestea erau posturi-cheie, pe care se batea lumea. Astazi, cand benzina nu mai e rationalizata, nu mai tenteaza pe nimeni. Care este explicatia fenomenului? Raspunsul e simplu de tot: spaga! Medicii cu experienta s-au ajuns. Primesc destui bani, in timpul saptamanii, ca sa nu-i mai intereseze garda, in week-end. Pana la ora 12 stau la spital, de la ora unu trudesc in cabinetele particulare. Banii stransi peste zi ii molesesc, asa ca vor sa se culce devreme, noaptea. Iata de ce se bucura cand niste medicii tineri, cu putere de munca, se ofera sa stea de garda in locul lor. Tinerii n-au reusit sa-si castige prin concurs dreptul de a lucra intr-un spital, ci printr-o serie de derogari, obtinute in acelasi sistem: al plicurilor pe sub masa. Bolnavii care ii vad prima data cand sunt adusi pe targa n-au de unde sa stie, deci "cotizeaza" cat pentru un medic cu experienta. Spaga plus primele care li se acorda, pe contract de colaborator, pentru garzi, inseamna mult mai mult decat ar putea aduna, cu carte de munca, intr-un targusor de provincie. Sistemul afecteaza tocmai aceste spitale. Nereusind sa incadreze medici, ele nu obtin bani de la Casele de Asigurari, iar locuitorii oraselor mici sunt lipsiti de asistenta sanitara. Vina apartine deopotriva autoritatilor si Colegiului Medicilor. In cazul administratiei ar putea fi de vina prostia. Nu s-au gandit sau nu le-a pasat pur si simplu. In cazul Colegiului, vorbeste interesul. Aceasta institutie, care trebuia sa asaneze moral si profesional breasla, e condusa de medici cu experienta, care zic mersi cand gasesc mercenari care sa presteze in locul lor muncile grele si neplacute. Orice medic care nu profeseaza timp de cinci ani, pierde dreptul de practica. Colegiul ar fi putut stabili ca "profeseaza" inseamna "carte de munca". Usor de zis, greu de facut! Dupa ani de zile in care ai tot dezbatut problema oraselor fara medici, e greu sa lasi in urma seminariile si conferintele pentru a reintra, in locul mercenarilor, in garda.