sâmbătă, 19 septembrie 2009

De veghe la capataiul CNSAS

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati e pe duca. A ajuns o institutie-leguma, la care nu mai palpaie decat beculetele sistemului electronic de acces in sediu. Orice tentativa de resuscitare pare sortita esecului. Si nu pentru ca securistii supravietuitori ar fi pus la cale, marsav, moartea temutului Consiliu al eticii si moralei. Nici pentru ca harjoneala dintre gruparile Dinescu si Onisoru l-ar fi bagat in coma, ci pentru ca existenta sa nu se mai justifica practic. Cu o saptamana inaintea comemorarii primei revolte in masa anticeausiste - Brasov, 15 noiembrie - aflam un lucru stupefiant: cei aproape 200 de muncitori care au fost victime ale represiunii securiste si militienesti, acum 15 ani, nu pot stoarce de la sus-numitul Consiliu nici o informatie despre cei care i-au arestat, batut, torturat si deportat! Raspunsurile standard primite de la CNSAS de solicitanti sunt o batjocura institutionalizata: "Am primit cererea dvs., deocamdata mai trebuie sa asteptati". Raspuns oficial, pe hartie cu antet de lux, cu stampila si semnatura olografa, expediat la cateva luni dupa primirea cererilor. Dincolo de revolta pe care le-o provoaca, firesc, celor care asteapta de atatia ani pedepsirea, macar prin blam public, a tortionarilor, el e dovada cea mai limpede a inutilitatii unui astfel de Consiliu. Ce rost mai are functionarea CNSAS daca toata liota de functionari, experti, calculatoristi si arhivari, in frunte cu cei 11 boieri din Colegiu, nu poate investiga si oferi raspunsuri despre istoria cea mai recenta? Aici nu-i vorba de faptele din epoca tenebroasa a Sigurantei conduse de Draghici in anii '50, nici de dosarele ingalbenite ale detinutilor disparuti la Sighet. Faptele s-au petrecut in '87, victimele si calaii sunt vii si vorbesc, se uita si se recunosc de la televizor, se ciocnesc pe strada. La ce mai folosesc kilometri de rafturi cu dosare preluate de la SRI sau arhivele electronice, cand singurul raspuns posibil e un fel de "hai, sictir!", aruncat si ala cu intarziere? Aici cine i-a mai impiedicat pe gardienii "reformei morale" sa munceasca? Sediul inadecvat? Securistii pastrati in structurile SRI? Soft-ul neperformant? Nici macar disputa interna intre cele doua fractiuni - cea a "carturarilor" si cea a "trogloditilor" - nu poate fi invocata. Cererile din lotul Brasov au fost depuse inainte ca Plesu, Dinescu si Patapievici sa se rascoale impotriva cuplului Onisoru-Gheorghiu. Poate ca era de ajuns ca onor Consiliul sa-si rapeasca o saptamana din pretiosul timp (cam prea pretios daca ne gandim la lefurile consistente si la flota de Megane-uri din poarta) pentru a se dedica acestui moment esential al istoriei predecembriste a Romaniei. Macar pentru ca ne aflam in an aniversar, daca nu din alte considerente morale, din cele invocate cu atata osardie ori de cate ori vine vorba despre importanta institutiei si justificarea bugetului ei. De la nasterea sa intarziata si pana in ziua de azi, CNSAS a reusit sa se remarce doar prin starile conflictuale in mijlocul sau la originea carora s-a aflat. De la controversele privind alegerea si verificarea "imaculatilor" care o conduc s-a trecut la alt scandal: sediul. Ba ca are bulina rosie cladirea aia, ba ca acolo nu-i destul spatiu pentru secretare, ba ca ar mai trebui si un depozit mare-mare... Pe urma dai si lupta cu Timofte, cu SRI-ul care statea closca peste dosare. Luni de zile s-au vizitat reciproc, au negociat, s-au facut cum le-a venit la gura capii celor doua institutii. Un joc penibil de-a "ia arhiva, da arhiva!". Au urmat erorile din liste. Unele prostesti, inaintea alegerilor, cand a fost nevoie chiar si de scuze publice pentru a inlatura stigmatul pus cu stampila pe fruntea unui nevinovat. Au aparut apoi certificatele de buna purtare semnate pe numele unor securisti notorii, precum fostul sfetnic al lui Adrian Nastase, Ristea Priboi. Cand n-au mai avut ce face, ca sa-si omoare plictisul, au trecut la harjoneala pe perechi: Patapievici cu Onisoru, Gheorghiu cu Dinescu, Buchet cu "triada neagra" Plesu, Patapievici, Dinescu... Au inceput boicotul, fugareala prin birouri, mesteritul incuietorii electronice de la usa, injuraturile. Bumbaceala dintre cele doua grupari n-a incetat nici la Senat, unde au fost adusi la impaciuiala. "Boule!", "Ce vrei, ma!" au fost replici uzuale racnite cu naduf de aparatorii moralei din Romania. Acum, pentru a sterge vrajba, Senatul a mai infiintat o subcomisie si l-a insarcinat pe acritul Ion Predescu sa medieze. Pentru cele cateva mii de romani care inca n-au aflat cine i-a prigonit, efortul ar merita. Se vede insa tot mai clar ca interesele meschine si orgoliile prostesti nu pot fi date la o parte, iar institutia a incetat sa mai functioneze. Si atunci cum sa nu-ti fuga ochii peste Dunare, la vecinii bulgari, care in primavara si-au dizolvat CNSAS-ul, dupa un an de functionare? Au aflat ca 129 de deputati si 55 de membri ai guvernelor de dupa 90 au fost securisti, si gata! Nu i-a pedepsit nici NATO, nu i-a depunctat nici U.E., nu li s-a trantit nici bariera Schengen in nas. Prelungirea agoniei institutiei romanesti nu mai serveste nimanui.