Băsescu: Mitul izolării externe

Există tot felul de legende urbane care s-au născut în anii de când Băsescu a ajuns preşedinte: omul vrea să devină un dictator, după modelul Putin, umblă beat prin grădina Palatului Cotroceni sau gazul este scump din cauză că i-a supărat pe ruşi."

Dar povestea care a prins cel mai bine la presă - şi aici mă includ, mărturisesc, şi pe mine - este cea care susţine că nici un şef de stat nu mai vizitează România din cauza personalităţii conflictuale a preşedintelui. Am fi izolaţi din cauză că Băsescu este scandalagiu.

Nu vreau să devin eu apărătorul şefului statului, în special pentru că am simţit pe propria piele cât de mult te poate supăra un Băsescu nervos şi agresiv. Dar cred că ar fi profund incorect ca, după vizita pe care George W. Bush o va întreprinde în România, să mai credem în teza izolării externe. Dacă Bush ar fi venit doar la Summitul NATO, puteam spune că el îndeplinea o formalitate şi îi era indiferent dacă este la Sofia sau la Budapesta. Dar faptul că vizitează două localităţi, Neptun şi Bucureşti - cu imensa desfăşurare de forţe de securitate care sunt implicate în această trambalare - este cu totul neobişnuit şi ne arată că politica externă a lui Băsescu a fost bine receptată, cel puţin la Washington. Iar conferinţa comună de presă, care se va desfăşura pe ţărm, cu marea în fundal, infirmă teoriile care susţin că până şi americanii ar fi deranjaţi de declaraţiile dure, potrivit cărora Marea Neagră nu trebuie să mai fie un lac rusesc.

Acum, bineînţeles că scepticii vor spune: bine, dar UE? Cred că au trecut vremurile în care europenii se uitau chiorâş la o relaţie prea strânsă cu americanii. Merkel şi Sarkozy sunt lideri pro-americani, spre deosebire de predecesorii lor. Preşedintele Franţei a vizitat şi el, recent, România. Probleme sunt mai degrabă la Palatul Victoria, fiindcă guvernul este cel care are restanţe în îndeplinirea obligaţiilor asumate în momentul aderării.

Poate că mulţi s-ar putea întreba cu ce ne alegem până la urmă de pe urma faptului că Bush vine în România. Ford a cumpărat uzina de la Craiova, ceea ce arată că americanii vor să investească şi, probabil, nu se vor opri la această achiziţie. Ca o paranteză, merită amintit că Băsescu a fost implicat în afacerea „Ford“ - de la momentul vizitei în Coreea de Sud, când fabrica trebuia răscumpărată de la Daewoo, la deplasarea la sediul Ford, din Detroit, în septembrie 2006.

Problema în care americanii ar putea dovedi mai multă înţelegere este cea a vizelor. Faptul că peste o treime din solicitanţi sunt respinşi este, uneori, nedrept şi nu cred că ar trebui să fie un criteriu pentru includerea în programul Visa Waiver. Bunicuţele care declară că vor să meargă în State pentru „a-şi îngriji nepoţeii“ nu vor înţelege niciodată că asta presupune, în viziunea funcţionarilor ambasadei, că vor munci la negru, ca bone. Mulţi români se întreabă de ce soldaţii noştri sunt buni să se bată şi să moară în Afganistan sau în Irak, dar oficialităţile americane continuă să ne trateze ca pe nişte cetăţeni dubioşi, dornici să spele vasele în frumoasa ţară a tuturor posibilităţilor. Orgoliul nostru naţional ar merita măcar atâta atenţie: perspectiva că, după un timp, vom putea scăpa de umilinţa vizelor.