Videanu isi muta pe centura incubatorul de borduri

Peste 120 milioane euro este profitul realizat de familia Videanu dupa relocarea Titan Mar pe un teren luat de la Armata
La 10 ani dupa ce a preluat Marmosim prin societatea Titan Mar, familia Videanu s-a folosit de toate mijloacele si toti „prietenii“ pentru a valorifica activele acesteia si a trece la lichidare imobiliara. Pas cu pas, Titan Mar se muta pe un teren al armatei, cumparat dubios prin complicitatea functionarilor Primariei Chiajna. Constructia este realizata de firma cuplului de afaceri Creteanu-Popoviciu, realizatorii proiectului Baneasa Rezidential pe terenul USAMV, cu infrastructura Primariei Bucuresti.
Sfarsitul mandatului de primar al lui Adriean Videanu coincide cu un nou si foarte profitabil inceput al companiei pe care o patroneaza familia sa: Titan Mar se relocheaza pe un teren de 8,6 hectare pe soseaua de centura a Capitalei, beneficiul acestei „miscari strategice“ ajungand la peste 120 milioane euro.

Desigur, n-ar fi nimic spectaculos daca terenul pe care Titan Mar isi muta sediul nu ar fi apartinut armatei, trecand ulterior in proprietatea societatii patronate de primar prin mai multe „manevre civile“.
Printr-o Hotarare de Guvern a cabinetului Nastase, din noiembrie 2004, un teren ce apartinea armatei a fost trecut de la MApN in domeniul public al comunei Chiajna. Reprezentantii Primariei Chiajna au emis o hotarare de consiliu si au scos terenul la vanzare desi, potrivit legii, singura procedura aplicabila era concesionarea terenului.
Proiectarea noului sediu si obtinerea autorizatiilor au luat ceva timp, astfel ca lucrarile au inceput doar in luna iulie a anului 2007. Constructorul nu putea sa fie, evident, decat din paleta de relatii a primarului: firma Comnord SA, pozitionata in zona de influenta a omului de „afaceri“ Gabriel Aurel Popoviciu (alias Puiu Popoviciu) si patronata de Sorin Creteanu.
Relocarea fabricii din centrul Bucurestiului pe centura poate fi prezentata schematic cam asa: Titan Mar pleaca din Calea 13 Septembrie, unde are 6 hectare, cu o valoare de 2.000 euro/mp, si ajunge pe centura ocolitoare a orasului, unde are 8,6 hectare - dupa ce a cumparat poligonul Domnesti de la Primaria Chiajna, in august 2005, la o valoare de 83 euro/mp.

Titan Mar a lichidat „marfarele“
Ajuns in fotoliul de primar, Adriean Videanu si-a manifestat primele intentii de a reduce „caracterul industrial“ al perimetrului ocupat de Titan Mar inca din anul 2006, cand a luat la ochi linia ferata ce trecea pe terenul firmei din Calea 13 Septembrie. In sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti din luna noiembrie 2006, primarul a propus din senin dezafectarea unor linii aflate pe domeniul public. In lista inaintata consilierilor se afla si linia din Calea 13 Septembrie, care afecta peste 2.000 mp din terenul familiei Videanu. „Avand in vedere expunerea de motive a Primarului General al municipiului Bucuresti si raportul Directiei Transporturi, Drumuri, Sistematizarea Circulatiei..., Consiliul General al Municipiului Bucuresti hotaraste: Art. 1: Se aproba dezafectarea unor linii de cale ferata amplasate pe teritoriul municipiului Bucuresti prezentate in anexa ce face parte integranta din prezenta hotarare si transmiterea catre Ministerul Transporturilor, respectiv Compania Nationala CFR SA, a propunerii de dezafectare. Art. 2: Dezafectarea efectiva va avea loc dupa obtinerea acordului beneficiarului liniei de cale ferata sau respectiv rezilierea contractului de prestari servicii intre CFR si acea societate acolo unde exista contract...“, se arata in hotararea luata dupa proiectul primarului Videanu.
Firma la care sunt actionari Adriean Videanu si sotia sa nu a mai asteptat finalizarea demersurilor necesare pentru rezilierea contractelor cu societatile care erau deservite de linia ferata, nici aprobarea CFR si a trecut la lichidarea liniei. In vara anului trecut, Directia Tehnica din cadrul CFR SA a efectuat un control, la sesizarea a doua societati comerciale care aveau contract pentru transport pe aceasta cale ferata, si a constatat, intr-un proces-verbal, cum au desfiintat angajatii Titan Mar accesul feroviar fara nicio aprobare din partea societatii de transport CFR. „Comisia deplasata pe teren a constatat urmatoarele: linia ferata industriala colectoare Antestatia Cotroceni - Rahova este pe teren pana la calcaiul schimbatorului de racord SC ... S.A. de unde a fost sectionat prin taiere cu flacara oxi acetilenica de SC Titan Mar SA pana la Calea 13 Septembrie. Mentionam ca desfiintarea liniei colectoare s-a efectuat fara aprobarea CFR si a Ordonantei 60/ 2004“, se arata in procesul-verbal intocmit de comisia de la CFR.
In luna noiembrie 2006, inainte ca Primaria sa emita hotararea de desfiintare a liniei ferate, Politia Transporturi Feroviare (TF) a mai intocmit un proces-verbal in care arata ca Titan Mar a taiat linia si a imprejmuit zona cu gard, desi CFR are acolo incheiate contracte de transport cu doua societati, cu una dintre acestea chiar pana in 2010. Dar ce valoare imobiliara ar mai avea un teren pe care trece „marfarul“ in miezul noptii!?

Mutarea ilegala pe terenul armatei
La sfarsitul anului 2004, inainte de alegeri, cabinetul Nastase a aprobat transferul unui teren cu suprafata totala de 8,688 hectare de la Ministerul Apararii Nationale in domeniul public al comunei Chiajna si in administrarea
Consiliului Local. Terenul, cunoscut si ca „depozitele Domnesti“, se afla pe linia de centura, la limita comunelor Chiajna si Domnesti. Consiliul Local a facut foarte repede planul de bataie si, in august 2005, a trecut la licitatie. Cumparatorul? Firma primarului Adriean Videanu. „Terenul specificat in adresa trimisa de dumneavoastra, respectiv 86,886 mp, a fost scos in totalitate la licitatie spre vanzare, conform Hotararii Consiliului Local al comunei Chiajna nr. 34 din 3 august 2005. Societatile care au participat la licitatie au fost: SC SYD Consult SRL, SC Modern Construct SRL si SC Titan Mar SA. Societatea comerciala castigatoare a fost
SC Titan Mar SA la pretul de 262.500.000.000 lei (n.r. - lei vechi)“, arata conducerea Primariei Chiajna.
Totusi, potrivit agentilor companiei Neocasa, la inceputul anului 2005 preturile zonei erau de maximum 20 euro/mp. E greu de explicat aceasta diferenta si, credem noi, ar fi interesant de vazut de ce ar fi platit o firma mai mult decat pretul pietei pentru a intra in posesia terenului.

„E pamantul meu, pot sa-i dau foc“
Primarul din Chiajna nu se prea intelege cu legea si de aceea se axeaza mai mult pe fotbal, din moment ce are biroul la stadion. Pentru Mircea Minea, edilul comunei, terenul primit cadou de la MApN poate fi exploatat dupa bunul plac. Intrebat daca stie ca nu are voie sa vanda acest teren, ci doar sa-l concesioneze, in schimbul unei redevente lunare, primarul a raspuns sec: „E pamantul meu... daca vreau, pot sa-i dau foc“. Din discutia cu „edilul“ din Chiajna n-am putut deduce decat ca acesta nu are nicio legatura cu legalitatea actiunilor desfasurate atunci. „L-am dat cu 7 milioane de euro. Care e treaba dumneavoastra? Am facut bani pentru dezvoltarea comunei... pentru canalizare, pentru oameni. Este o investitie foarte profitabila pentru noi... sunt bani la buget. Cel mai bine este sa vorbim peste trei luni (n.r. - dupa alegeri), poate atunci am timp sa discutam. Ce sa mai tot faca armata cu terenurile? Parca numai la noi a dat armata teren... si asa nu am ce face la cazarma“, explica primarul Mircea Minea. Juristii sunt de alta parere si spun ca un teren din domeniul public este inalienabil, iar contractul de vanzare-cumparare poate fi anulat de drept. „Din punct de vedere legal, un teren aflat in domeniul public al unei localitati nu poate fi scos la vanzare, ci doar concesionat. Actiunea de vanzare este nula daca terenul nu se afla in domeniul privat al localitatii“, explica juristii de la Urban si Asociatii.

Abracadabra, Comnord face toata treaba
Pentru ca intregul peisaj al afacerii familiei Videanu sa fie complet, nu putea lipsi si un constructor „competent“. Probabil acesta a fost criteriul prin care firma Titan Mar a ales ca societatea Comnord SA sa fie antreprenorul general. Potrivit declaratiilor conducerii Titan Mar, la data anuntului
relocarii, adica la mijlocul anului 2007, valoarea investitiei era estimata la 5,5-6 milioane euro.
Comnord SA este societatea detinuta de omul de afaceri Sorin Creteanu si un off-shore, Naveco Limited, despre care se vorbeste in cercurile oamenilor de afaceri ca apartine lui Gabriel Popoviciu. Filiera este deja renumita dupa tunurile date in cele mai mari proiecte imobiliare din Romania. Triada Popoviciu-Creteanu-Videanu este deja arhicunoscuta din megaproiectul Baneasa Rezidential, un cartier de lux construit de firme la care familiile Popoviciu si Creteanu sunt asociati, iar primarul a facut demersurile pentru finalizarea infrastructurii, in valoare de 16,6 milioane euro. Un alt proiect controversat realizat in inima
Bucurestiului de celebrii asociati Creteanu-Popoviciu este megasediul de birouri din Calea Victoriei, realizate de Imopost Developments, societate la care actionari principali sunt Comnord SA, Posta Romana si Procema, unde actionar majoritar este familia Creteanu.

Cine e de vina ca omul a cumparat atunci?
Directorul general al companiei Titan Mar, Gheorghe Pogea, a precizat pentru SFin ca Adriean Videanu a fost un om de afaceri si a cumparat o societate fara a sti ce se va intampla. „Nu este o abordare corecta. Cine stia atunci daca va creste piata imobiliara? Eu nu stiu cum au luat cei de la Chiajna terenul, daca a fost sau nu domeniul public sau... al armatei. Nu pot sa spun nimic despre asta“, a apreciat Gheorghe Pogea. Managerul Titan Mar a mai spus ca toate cheltuielile de relocare, fara a lua in calcul terenul, se ridica la aproape sase milioane euro.
„Costul relocarii (valoarea investitiei plus cheltuielile de relocare) este estimat la circa 6 milioane de euro, iar in ceea ce priveste constructorul ales pentru realizarea investitiei, raspunsul este simplu: Comnord SA a avut cea mai buna oferta dintre toate companiile care au prezentat raspuns la solicitarile noastre“, a mai precizat Gheorghe Pogea.

Primarul spune ca nu a favorizat cartierul Baneasa
Reprezentantii primarului general au incercat sa ne convinga de utilitatea proiectelor din zona Baneasa si neimplicarea Primariei Capitalei in acest proiect punandu-ne la dispozitie lista cu toate proiectele de infrastructura. Din nefericire, toata lista arata cum alte zone de locuinte nu au canalizare de peste 20-30 de ani, iar lucrarile ori nu au inceput, ori nu s-au finalizat, in vreme ce cartierul Baneasa Rezidential este un lux general cu retele pe bani publici.
„Realizarea infrastructurii in zona la care faceti referire in solicitarea dumneavoastra face parte din proiectul «Extindere si reabilitare retea alimentare
cu apa si canalizare aferenta sectoarelor 1 si 6». Proiectul este finantat de Primaria Sectorului 1, Primaria Sectorului 6 si Banca Mondiala (printr-un imprumut acordat Ministerului Mediului, negociat in cadrul Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana). In proiect sunt incluse urmatoarele zone: Zona de Nord a Bucurestiului, Giulesti Sarbi, Straulesti, Vatra Noua, Chitila Triaj. Pentru o completa informare a cititorilor, va informam ca PMB are in derulare, in diferite stadii, urmatoarele proiecte...“. Si urmeaza o lista a lucrarilor de extindere a retelelor de apa si canalizare in mai multe zone din Bucuresti. „In ceea ce priveste relocarea fabricii Titan Mar, conducerea societatii este cea in masura sa va raspunda“, se arata intr-o adresa primita de la cabinetul primarului Adriean Videanu.
Documentul
nu explica insa in niciun fel cum capatase prioritate proiectul privat din Baneasa, dezvoltat de companii ce facusera profituri de multe zeci de milioane de euro in anii anteriori, iar alte lucrari, din zonele sarace ale Capitalei, au ramas in asteptare. Oamenii simpli din unele zone ale Bucurestiului iau si astazi apa doar de la cismelele din coltul strazii.
In urma cu doua luni, SFin atragea atentia asupra depozitelor de borduri din curtea Titan Mar, care asteptau sa ajunga pe strazile Bucurestiului, desi primarul nega acest lucru. Subiectul constituie acum esenta unei cercetari a Directiei Nationale Anticoruptie. Pe modelul bordurilor, DNA ar putea sa se autosesizeze si in privinta destinatiei pe care a luat-o terenul armatei, cercului de interese care graviteaza in jurul constructorului si, de ce nu, sa-si indrepte privirile si spre cartierul viabilizat cu fonduri publice ale municipalitatii.