Raportul comisiei prezidenţiale pentru analizarea Constituţiei a fost finalizat

omisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din Romania işi va prezenta Raportul miercuri, 14 ianuarie 2009. Mai multe organizaţii neguvernamentale au primit deja, de la Administraţia Prezidenţială, invitaţia de a participa la prezentarea publică a Raportului de analiză a Comisiei special constituite.
Potrivit deciziei de infiinţare, Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional din Romania a fost constituită "cu scopul de a redacta un document
care să identifice limitele politice şi constituţionale ale regimului de guvernare şi să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea instituţională a statului", transmite Antena 3. Raportul final ar fi trebuit să fie prezentat şefului statului cel tarziu la data de 31 octombrie 2008, conform Regulamentului de funcţionare a Comisiei.
Comisia, coordonată de specialistul in drept constituţional, Ioan Stanomir, a avut sarcina analizării textului fundamental pentru a supune dezbaterilor publice revizuirea Constituţiei după alegerile parlamentare.
Principiile lui Basescu
Principiul de la care a plecat documentul, arăta la un moment dat preşedintele Traian Băsescu, este ca regimul politic al Romaniei să nu devină republică prezidenţială, ci acela că situaţiile de criză să poată fi rezolvate de preşedintele ţării prin parghii pe care să le capete prin noul text. "Eu am atenţionat Comisia din capul locului să nu facă (Romania) republică prezidenţială ci, doar dacă vreţi să fiu foarte sincer, să-i dea preşedintelui parghii de deblocare a crizelor", a spus, inainte de alegeri, Băsescu, punctand neclarităţile textului legii fundamentale care a produs
interpretări, tensiuni şi conflicte intre puterile şi instituţiile statului.
Traian Băsescu a susţinut că este nevoie de un mecanism pe care preşedintele ţării să-l poată folosi pentru deblocarea crizelor: "ori să dizolve Parlamentul ori să dizolve Guvernul, una din două, nu trebuie mai mult". El a arătat că intr-o situaţie de criză Legislativul şi Executivul nu trebuie să-şi "tarască pană la final mandatul" iar cineva trebuie să-şi asume "riscul formidabil" de a declanşa alegeri anticipate.
De exemplu, preşedintele ţării nu poate dizolva Parlamentul decat in situaţia in care trei Guverne cad succesiv in Parlament in decurs de 60 de zile. De asemenea, preşedintele poate revoca un ministru numai dacă ii cere premierul, iar şeful statului nu-l poate revoca pe primul ministru, deşi este cel care il desemnează. Premierul este, in schimb, demis de Parlament, prin moţiune de cenzură.